Saturday, April 25, 2020

Bă, gata

Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare. De asemenea, nu sunt responsabil pentru acțiunile nimănui, indiferent dacă citește sau nu acest articol.

Probabil că, după două luni de articole, te întrebi de ce mama mă-sii pun paragraful ăla la începutul fiecăruia, din moment ce nu fac decât foarte rar glume.

Cel puțin glume pe care le-ai face și tu.

Răspunsul e unul simplu, dragă cititorule. Sau cititoareo. Nu e vorba de simțul meu supradezvoltat al umorului, deși trebuie să admit că e ceva rar întâlnit și mă mir că nu am auzit de cazuri de moarte prin dizenterie la cât vă căcați pe voi de râs, ci de cel absolut inexistent al oricărui robot care a decis că să apere (posibil) animale, monștri sau retardați e o alegere ok de carieră. Știi tu, genul ăla de creaturi pentru care emoțiile sunt ceva preprogramat să știe că le au alții și pentru care căsătoria e o modalitate de a reduce taxele și de a regla nivelul de hormoni zilnic. Și cum eu tind să cred că animalele/monștrii/retardații ar trebui eutanasiate/spânzurați/luați la pulă până termină ei treaba, cred că nu e greu să vezi conflictul de interese.

Calm, barou. Pamflet. Arde un gigi, că nervii plus cocaina îți duc parametrii de puls și tensiune peste limita definită ca sănătos.

Și să nu credeți că îmi bat joc de toți care au terminat Dreptul, că au reușit cumva și niște ființe umane să facă facultatea aia. Știu personal două care mai au puțin. De asemenea nu vă gândiți că tot ce voi face în articolul ăsta e să îmi bat joc de sistemul judiciar, că știm deja cu toții că imperfect e un alint.

Nu, ca de obicei, am ascuns altă tranziție făurită cu mare grijă în ceea ce părea să fie un rant fără sens. Ai găsit-o? Da? Mișto. Mai simte-te puțin bine cu tine până încep să mă iau de gluma proastă pe care tu o consideri a fi matur/ă.

Da. Iar. Și știu că meriți nervii ăștia, că îi am permanent, nu doar când sunt nedormit de 24 de ore.

În cazul în care nu ai înțeles la ce mă refer, e ok, urma să explic.

Când am scris un articol și o glumă neinspirată ca follow-up la acel articol despre morții vii, aparent nu am fost destul de cuprinzător cât să înțeleagă toți că mă refeream chiar la TOT când ziceam, știi tu, cuvântul tot.

Și nu, aticolul ăsta nu e un alt follow-up. Am zis absolut tot ce puteam zice despre subiectul ăla și e mai mort decât îmi era mie spiritul când am scris gluma aia de acum două săptămâni. Dar norocul meu că a fost Paștele, că altfel nu mă aducea Iisus din morți să vă pot da Adevărul, cu aburi ieșindu-mi din nări și cu plămâni mai poluați ca Beijing înainte de scurta perioadă în care guvernul chinez a fost forțat să admită că ceva chiar era în neregulă. Și mai moare când o să fiu îngropat. Nu, nu ziarul, fmm.

Dar ăla e un subiect pentru altă zi. Am niște tablete de piatră mișto cu mine și vă voi da cu ele în cap.

Deocamdată, trebuie să clarificăm o eroare gravă ce văd că e din ce în ce mai răspândită, și, exact ca opiniile din articolul trecut și cum se cred purtătorii lor intelectuali, azi abordăm altă vomă new age ai căror purtători se cred maturi.


De unde știi tu, mă, Adevărul? De ce mama dracului ar trebui să te credem pe tine?

Pentru că nu am văzut un caz de om care aplică gândirea asta și e fericit. Nici nu am auzit de vreunul. Și sincer, pariez toți banii pe care o să îi fac anul ăsta că nu îmi puteți arăta nici voi unul. Pentru că nu are nici cel mai mic sens. Și asta ți-o pot zice pe proprie experiență.

Numește-mă idealist sau copil, dar puteți să îmi spuneți și mie de ce dracului vă comportați cu toții ca și cum să vă ascundeți inima și sufletul când vine vorba de persoana cu care sunteți e un semn de maturitate?

Gen, dacă ești laș ești matur sau cum? Că să mor dacă mă prind. Și poate fac greșeala să cred că nu sunt ultimul prost mai des decât ar trebui, dar hai să vă urmărim firul logic o secundă.

Ai, să zicem, 14-15 ani. Dai de primul/a coleg/a la liceu care iti dă fluturași în stomac. Ce fericire, e reciproc, intrați într-o relație. Într-un caz perfect, rămâneți toată viața. Într-un caz mai probabil statistic, vă despărțiți. Ești puțin mai matur/ă și la următorul caz, ai o atenție sporită, să nu mai fii la fel de afectuos/oasă, că așa ai făcut ultima dată și a durut ca naiba despărțirea. Având asta ca un factor la început mic, dar după din ce în ce mai mare fără să realizezi vreodată de-a lungul anilor, ajungi să te desparți de cineva pentru că a strănutat cum nu trebuie și deci nu e alesul/a, nu știu, eu sunt prea matur/ă pentru asta, nu îmi permit să fiu cu cineva fără să fie scânteia aia acolo. Asta în timp ce nu faci posibilă scânteia, ci chiar împiedici activ orice fel de condiție în care ar putea apărea ceva mai sus de 0 Kelvin, totul pentru că a durut să vă despărțiți de cineva al cărui nume probabil nu vi-l amintiți în punctul ăsta.

Vă feriți de a vă deschide în fața cuiva ce e, hai să fim sinceri, un potențial partener de viață, pentru că vai de mine, e posibil să mă doară.

Hm, dar, vezi tu, nu își spală dinții cum îmi convine, nu cred că o să meargă.

Mda, ne-am certat în legătură cu vasele, eu nu îmi compromit valorile, mă despart.

Bă, mă fute la cap nevasta în ultimul hal, de ce comentează că îmi dau tot timpul liber pe orice altceva, doar pe ea nu? E nebună coaie, deci nu mai pot.

Fată, eu nu mai pot cu ăsta, de ce naiba e așa lipsit de chef să facă orice când orice ar face îi zic că nu e bine, nu vede că fac asta pentru că nu face lucrurile bine și că eu da?

Nu mai pot cu asta, bă, știi vreun avocat?

Măi deci eu cu ăsta o iau pe arătură, mai ai numărul avocatului ăla tânăr? Că știu că i-ai luat prostului tot.

Băga-mi-aș pula în ele femei, fiule, niște curve proaste toate, fii atent, nu te lăsa prins de vreuna, că te aduce în ruină.

Să mă cac în ei bărbați, mă mamă, sunt niște proști toți, nu face niciunul nimic, lasă, că e mai bine să fii tu femeie independentă și să nu te intereseze de familie.

V-aș zice să vă îmi trageți flocii pe nas toți, în șir indian, dar chiar dacă nu aș fi într-o relație și dacă aș fi bisexual, nu v-aș atinge nici cu un par de 2 metri, poate doar să vă fut una peste cap cu el ca să apuc să vă pun ștreangul de gât și vouă și oricui a apucat să vă creadă căcaturile.

PAMFLET, BAROU, STAI JOS.

Ok, m-am calmat, SUNT CALM.

Bă, hai să clarificăm ceva. Da, există relații toxice. Da, există cazuri în care doi oameni pur și simplu nu se potrivesc. Nu. nu sunt împotriva dezvoltării personale și a capacității de a se baza pe el/ea însuși/ăși a oricui. Ba chiar încurajez asta, că fără a fi capabil ca om de a îndeplini niște standarde de oferit, nu ai cum să le ai pentru altcineva. Și nu, chestiile gen nu înșela sau nu îți bate nevasta  sau nu îți manipula bărbatul nu sunt standarde decât pentru ar fi un membru decent al societății pe care o împărțim cu toții.

Ok, Stăniloiu? Ok.

Astea fiind spuse, între asta și ce am exemplificat e o distanță pentru care sincer în momentul ăsta nu am o metaforă. Știu, șocant, nici măcar o glumă despre lungimea membrului.

Dar discrepanța asta vine din două părți, prima fiind controlată de a doua. E ca un cancer metastazat în inimă pornind din creier. Și asta a avut mai mult sens decât pare, doar urmărește-mă puțin.

Prima parte am explicat-o, obiceiul ăsta infect de a crede că te poți feri de suferință toată viața, frica și lașitatea astea tâmpite care sunt inoculate în din ce în ce mai multe creiere fragede de creiere frăgezite de prea multă vreme.

A doua parte e un accesoriu favorit al majorității covârșitoare a oamenilor, și se cheamă ego. De la asta și pornește prima și e în același timp partea protejată de prima, din mai multe aspecte. Toate rahaturile astea folosite pe post de scuză, preponderent fiind DaR Nu fAc CoMpRoMisUrI, de aici pornesc. Că în morții mă-sii, dorința de a avea sau nu copii e un compromis care va fi făcut sau nu de unul sau celălalt după îndelungi discuții, dar dacă te desparți de cineva pentru că nu îți convine cum spală vasele atâta timp cât ies curate ești incredibil de retardat/ă. Pentru că e ceva inimaginabil pentru mult prea mulți că s-ar putea ca ei să nu aibă dreptate. 

Te-ai speriat? Foarte bine, în pula mea, pentru că NU AI.

Nu ai dreptate cu zeci de chestii pe zi. Serios, cum morții tăi să crezi că poți lua cele mai bune decizii, 24/7, legat de orice, mereu?

Ai observat ironia? Bun, ai atenția ok.

O altă consecință a chestiei ăsteia e că oamenii cred că odată ce sunt într-o relație sau căsătoriți, gata, nu mai trebuiesc să depună niciun strop de efort și aia a fost, au câștigat.

Vai de mine, de ce sunt atât de multe divorțuri?

Bine că nu vă credeți intelectuali, deși meritați o palmă peste gură și pentru că vă permiteți să rostiți vreun cuvânt din câmpul lexical al maturității.

Ah, și i-am zis vomă new age pentru că vine vreun guru sau altul care să zică ah, de fapt nu trebuie să ai așteptări de la nimeni, dacă te înșală soțul e vina ta că te doare. La care eu răspund ca orice om normal la cap că e logic să te doară când cineva îți trădează încrederea, că asta e altă formă a aceleiași lașități și că îmi bag pula în barba sau chelia lui de înțelept, după caz.

Deci, un rezumat. Nu înveți să îți ascunzi sufletul de cineva și să numești asta maturitate, indiferent dacă e cu scuza compromisurilor sau a faptului că nu trebuie să ai așteptări, că ne supărăm și găsesc sfoară pe undeva. Înveți să știi cui să îl arăți și cu cine să faci compromisuri și în cine să ai încredere, că ăsta e tot scopul. Atunci când intri într-o relație nu ai terminat cu efortul, abia ai început, că o scânteie nu ține niciodată mult, dar un incendiu care să sperie toți roboții din jurul vostru rămâne și după moartea voastră, și e unul din singurele chestii pe care le poți lăsa cu adevărat în urmă și care să conteze la ceva.

Ah, că veni vorba de roboți, mai ești aici, barou? Ai făcut scurtcircuit? Da? Foarte bine.

Tot pamflet rămâne, scana-mi-ai pula.

Saturday, April 18, 2020

Paștele cui?

Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare. De asemenea, nu sunt responsabil pentru acțiunile nimănui, indiferent dacă citește sau nu acest articol.


Hristos a înviat, băieți și fete!

Hai să vorbim despre de ce e religia un subiect așa tabu în ziua de azi. Și zic că e tabu pentru că, pe lângă faptul că există mulți care confundă religia cu biserica, dar nu cu moscheea sau sinagoga, există și mai mulți, ăștia cu adevărat speciali, care rămân la argumentul pe care l-am dezvoltat toți la 14 ani și se cred intelectuali datorită chestiei ăsteia.

Cum care argument?

Dacă Dumnezeu real de ce chestii rele?
Cartea aia e scrisă de oameni, bă, nu am încredere în ea.
Bag pula în ea biserică, știu doar să fure.
Da, mă, sunt atâtea religii, dar a ta e aia bună.
Hnnng, uite ce intelectual sunt eeeeu, zic toate chestiile zise de oameni pe care îi cred eu deștepți și mă cred superior oilor ăstoraaa!

Știți genul.

Dacă ești unul din oamenii ăștia, mai întâi închide gura, că bălești pe device, și după, dacă mai poți, stai puțin să îți explic de ce ești așa retardat.

Toate întrebările/afirmațiile de mai sus sunt făcute luând un singur lucru din biblie sau din creștinism și înlăturând orice urmă de context ca să dea o iluzie de superioritate morală sau intelectuală. Și dacă nu mă crezi, îți scriu și un exemplu de răspuns la fiecare la care de fiecare dată cineva ca tine s-a enervat că nu l-am lins în cur de cât de deștept e el.

Omul e imperfect, de la el cu influența satanei sunt chestiile rele.
Biblia nu e menită să fie luată mot-a-mot, ci metaforic. Da, în întregime.
Deci nu ești creștin pentru că a avut un muist bulanul să ajungă patriarh? Clar erai Maica Tereza dacă nu era Dani sau dacă erai catolic, nu?
Da. Asta e și ideea credinței.
*scârbă vizibilă*

Și știți care e cea mai amuzantă chestie dintre toate? Tâmpiții ăștia care se folosesc de orice ocazie să zică vai de mine, credincioșii sunt așa proști și înapoiați în primul rând sunt prea lași să zică același lucru de iudaism și islam, spre exemplu, iar în al doilea rând se folosesc de valori ce ei cred că sunt creștine ca să își verse voma așa zis intelectuală peste oricine e la fel de prost ca ei, că nu ar vorbi neam cu cineva care nu e de acord, Doamne ferește (hăhă), îți dai seama că ar putea fi ofensați?

Și ca să îți răspund la următorul lucru gândit în contră, nu pentru că sunt chiar atât de bun, deși sunt, dar pentru că ești oh, atât de previzibil, nu, nu sunt un creștin practicant, ci doar prin botez, și nu, nici ateu nu sunt. Sunt încă în căutare cu câteva elemente bine fixate. Ce nu fac, în schimb, e doar să dau din gură fără să practic ce zic.

Dar înainte să trecem mai departe, hai să mai demontăm câteva rahaturi pseudointelectuale zise de știi tu cine, că sigur știi pe cineva de genul. Pentru că e atât de amuzant să vezi o astfel de persoană cum implodează.

Dacă nu era biserica, eram cu 200 de ani mai avansați științific.
Deși prima carte făcută la presa lui Gutenberg a fost Biblia și biserica a fost cea care încuraja revenirea la autopsie după ce fusese interzisă de greci și romani? Clar te-ai informat și nu ai zis asta doar pentru că se potrivea cu deșteptăciunea asta falsă pe care vrei să o dovedești.

Nu ai cum să fii și creștin și să crezi și știința neironic!
Da, pentru că Einstein, Newton, Copernic, Galilei și destui alții nu au fost religioși. Ah, stai.

În mare, nu e vina ăstora pentru ce cred. Doar beneficiază mulți oameni ca lumea să fie incredibil de hedonistică, doar ca să realizeze târziu că alergând după plăcere și nu după virtuți pierzi viața.

Că rahat, ce contează că pornhub facilitează traficul de persoane și violul și că masturbarea te face incapabil de a dezvolta relații interpersonale pentru că îți arde receptorii de dopamină, printre altele, nu trebuie să fii atent la asta, nu sprijini libertatea sexuală, ești bigot?

În primul rând, libertatea sexuală în conotațiile chestiei ăsteia tocmai ce a fost folosită pentru a acoperi niște atrocități execrabile, deci mai taci în pula mea, nu îți ia nimeni dreptul să te fuți neprotejat cu străini, că la asta văd că săriți toți ca arși.
În al doilea rând, dacă ești o persoană de genul celei descrise de până acum, țin să te anunț că motivul pentru care tot ești papagal pentru cauza asta aparent progresistă e pentru că ăștia sunt singurii care ți-au zis că e perfect ok să nu te ocupi deloc de defectele tale, că ești sexy la orice greutate și că e perfect ok să te minți că totul e ok când evident nu e.

Și după vă uitați unii la alții și vă gândiți dar vai, de ce ia atâta lume antidepresive când tot ce promovăm noi sunt stiluri de viață ce împiedică activ orice fel de sentiment de reușită autentic?

Voi erați intelectualii, nu? Doar ca să mă asigur că am nimerit unde trebuie.

Nu, nu e ok să ai 200 de kilograme și să crezi că ești perfect sănătos. Nu, pedofilia nu e o sexualitate, ci ceva pentru care trebuie să fii spânzurat în piața publică. Nu, nu e ok să fuți zeci, sute de străini și după să crezi că ai aceeași capacitate de atașament emoțional. Și ca să nu crezi că sunt un puritan, aici mă refer și la femei și la bărbați, și nu, nu propun să rămâi virgin până la căsătorie, că inhibiția asta duce la cu totul alte tâmpenii. Dar, cum era vorba aia, ori cu pula în cur ori cu sufletul în rai.

Și prefer să îți zic acum decât să ai o criză de existențialitate din care nu îți mai revii când ajungi pe la 40 de ani și te trezești că viața ta s-a dus pe niște tâmpenii la a căror eligibilitate nu te-ai gândit vreodată de frica de a nu fi făcut închis la minte de niște oameni care sunt așa deschiși că le-a căzut creierul pe acolo.

De data asta am deviat ceva mai mult de la subiect.

Deci, religie. Sau spiritualitate, mai degrabă.

Ca să fim toți pe aceeași lungime de undă, ca mainstream, există cele 3 religii abrahamice, iudaismul, creștinismul și islamul. Iudaismul fiind sursa. Cele 3 mari diferențe ar fi că iudeii cred că toată lumea care nu e iudeu ar trebui să le fie servitori, musulmanii cred în căile profetului lor și deci li se pare ok să practice circumcizia la fete și să aibă mai multe soții, iar creștinii sunt și ei acolo. Și zic asta pentru că orice chestie negativă conținută în căile creștine e comună celor 3, cum ar fi condamnarea homosexualilor, la care, culmea, majoritatea vocală a homosexualilor se aprind doar când e vorba de creștini, deși creștinii nu îi mai omoară cu pietre, dar musulmanii da.

Dar hei, cine sunt eu să arăt cu degetul la disonanțe cognitive majore?

Revenind, în afară de cele 3 (și toate deviațiile creștinismului, gen ortodoxie, protestantism, anglicanism și toate cele), mai sunt cunoscute hinduismul, taoismul și budismul. Dintre astea 3, budismul a tăiat intermedierea prin zei și promovează experiența spirituală direct prin sine, hinduismul are zeii care arată cel mai mișto și e de asemenea religia care a suferit cele mai puține modificări de-a lungul timpului, iar taoismul e religia majoră practicată în partea din Asia care nu e India.

Deci bazele sunt acoperite. Acum să vedem ce legătură au toate astea cu spiritualitatea și fiind atâta varietate de alegere, ce ar trebui să înțeleagă omul care vrea să își înceapă călătoria spirituală și a decis că, dintr-un motiv sau altul, religia în care s-a născut nu e cea de care aparține sufletul lui.

Și aici vine twistul, că orice expoziție decentă are unul.

Nu există ceva să fie adevărul absolut din punctul ăsta de vedere. Nu există religia sau ritualul sau zeul absolut, decât pentru tine. Ține de tine și doar de tine să cauți, să te interesezi de absolut tot ce există, să citești orice carte sfântă sau ezoterică poți găsi și să vezi lucrurile comune dintre ele, diferențele, să le pui ritualurile sau metodele în aplicare și să vezi cu ce rezonezi și cu ce nu. Sunt doar două chestii total greșite pe care le poți face în procesul ăsta. Prima e să te iei după oricine altcineva.

Iar a doua e să crezi că nu e necesar să o faci.

Bine, bă, dar de ce nu zici tu acum chestiile de bază și vedem ce și cum?

În primul rând, chiar dacă citeam și practicam de când m-am născut, nu aveam cum să cuprind tot. În al doilea rând, chiar dacă știam tot, ți-ar fi luat ție o viață să le citești. Și în ultimul rând, chiar dacă ai fi citit toată viața, ar fi fost totul pentru nimic dacă nu ai fi aplicat o chestie din cele citite.

Ca ultimă chestie, dacă ești păgân o să sper să nu faci greșeala de a trata asta ca pe o scuză să nu fii creștin și să cazi tot în hedonism, că majoritatea păgânilor din ziua de azi asta fac, zicând că de abia așteaptă Valhalla când Odin nu i-ar considera nici demni de o flegmă.

Nu există scuze, nu există o metodă ușoară și o să greșești de mii de ori înainte să găsești ceva corect pentru tine. Și efortul e cheia. Fără efort nu faci nimic.

Nimic care să conteze oricum.

Saturday, April 11, 2020

Epitaful de după acatist

Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare. De asemenea, nu sunt responsabil de acțiunile nimănui, indiferent dacă citește sau nu acest articol.


Bă, cu ocazia pandemiei ăsteia am observat o mare problemă. Nu, nu triștii care se plâng că sunt blocat cu nevasta în casă, hăhă, ca la închisoare băieți. Nici handicapații care se grăbesc să împartă teorii ale conspirației sau remedii tâmpite, fie ei pe facebook, orice mizerie de post de televiziune sau în BOR (hăhă). Nu, mă refer la ceva cu totul diferit.

De ce dracului vă e așa frică de moarte, mă?

Și ca să elaborez înainte să confunzi ce zic și să fii oh atât de indignat/ă (fără să fie vina ta, majoritatea trăiesc toată viața cu preconcepția asta stupidă), să îți fie frică de ceva și să nu vrei să ți se întâmple acel ceva sunt chestii cu totul diferite.

Că pula mea, să cazi și să te julești nu e ceva de dorit, dar nu e ceva pentru care să tremuri în botoși și să ai coșmaruri, nu?

Nu mă refer să fii ca retardații ăia care au venit din Italia prin Germania ca să îi lase băieții ăștia cu carantina lor că ei nu au nimic și lasă, bă, că merge și așa (o să tot adaug exemple la treaba asta, că se aplică de nu îți imaginezi).

Înțeles? Bun.

Mă refer la oricine ia orice fel de decizie condiționat de orice fel de frică, și din moment ce frica de moarte e și arhiprezentă, și cea mai relevantă, și sursa majorității celorlalte frici, o abordăm exclusiv.

Peste tot același căcat. Nuuu, nu pot să îmi bag pula în ce zice oricine și să mă las de ce vor ai mei ca să fac ce vreau eu. Nuuu, nu pot să îi fut una în gură ratatului care se ia de mine. Nuu, nu pot să 
învăț să înot/schiez/o limbă nouă, dacă pățesc ceva/nu mă pricep/altă scuză de căcat?

Să îmi bag pula în cine ți-a zis ce ți-a zis ca să te facă să faci ce faci din frică. Și asta include persoane pentru care sper că o să vrei să îmi fuți una în timp ce realizezi că am dreptate. Aoleu, mamă, cum să nu faci facultatea x sau y sau z? Tu vrei să mori de foame? 

Aoleu, cum să punem preșul ăla la intrare, ce o să zică vecinii?

Cum de nu ai luat 10, x/y/z a luat, tu de ce nu ești ca el? *jap*

Cum să porți asta, ce, n-ai părinți acasă, ieși îmbrăcat în zdrențe?

Cum să ții, băă, copilul, proasto, ești în facultate, nu ai cu ce să îl crești, o să moară de foame, îți strică viața!!

Și dacă ai de gând să comentezi la ultima că îți arde de independență feminină, asta i-a fost zis maică-mii din toate părțile când era însărcinată cu mine. Și am fost și cel mai gras copil din lume, e și cea mai independentă femeie pe care o știu, și nu i-am stricat vreodată vreun plan, că dacă voia să iasă să danseze, avea cu cine să mă lase. Și dacă nu ar fi avut, ar fi găsit. Dacă în schimb voiai să comentezi la oricare alta, sunt toate ad literam ori ce mi s-a zis mie ori ce am auzit zicându-se altora.

Și dacă tot ce ai înțeles din ce am zis a fost că sunt anti-avort, ești cam retardat și mă mir că ai ajuns până aici, dar hai totuși să îți zic la ce mă refer, poate se prinde ceva și de tine.

Nu m-ar putea interesa mai puțin ce faci cu viața ta. Sincer. E a ta și dacă vrei să vindeci cancerul sau să fii curvă sau gigolo, nu mi-ar putea afecta mie treaba mai puțin. Dacă te văd și consider că meriți să îmi bat grav joc de tine, o să o fac. Aceeași situație dacă o să consider că meriți să îți pup picioarele. Dar în rest, literalmente nu mă interesează.

Ce mă interesează, în schimb, e dacă faci ce faci din frică. Orice altceva ține de tine. Asta ține de toți. Pentru că dacă avem un oraș, o țară, o lume condusă de frică, avem un oraș, o țară, o lume condusă de cadavre. Pentru că, ironic, făcând totul ca să evite moartea, că de aici pleacă tot, sunt deja toți niște caricaturi desenate de cineva care nu are mână de asta. Și aș râde plin de poftă dacă nu mi-ar veni să plâng.

Și ce contează asta, bă? De ce contează de ce fac alții ce fac? Te tot dai așa neinteresat și comentezi încontinuu de alții.

Pentru că ăia decid și pentru tine ce e bine și ce nu, tâmpitule. Pentru că interacționezi cu ei și cu ce fac ei permanent. Pentru că orice e făcut din frică e făcut de căcat și asta se aplică la tot de la un doctor care a făcut medicina de frică de ce ar zice mă-sa la un inginer care proiectează un pod pentru că e cineva dacă e inginer. Pentru că ăia votează, și rahații ăia care candidează știu ce îi motivează.

Ăsta e epitaful de după acatist pentru că ce am zis nu se aplică doar la ce faci ca profesie. Se aplică la cum îți trăiești viața și la cum se trăiește viața pe peste tot în jurul tău. Și da, e posibil să repet ce am mai zis. Și dacă o fac de destule ori, poate chiar ajunge dracului la cineva.

Moartea nu e ceva de care să te sperii sau cu care să poți fii amenințat vreodată. Moartea e ceva ce trebuie câștigat.

Nici asta nu ai prins, nu? Ok, uite aici.

Trebuie să îți câștigi dreptul la moarte. Indiferent de ce faci, cine ești sau unde ai fost născut, mai devreme sau mai târziu, vine doamna cu coasa. Și doamnă fiind, trebuie să fii demn de ea, că altfel bate. Și nu la obraz, la suflet. Când vine să te ia, vine în cămașă de noapte, cu părul în bigudiuri, te ia în scârbă și te aruncă din reflex într-o grămadă de alți nimic care au îndrăznit să se omoare singuri și după să mai trăiască vreo 70 de ani.

Nu, nu sunt un fatalist ce consideră că moartea e o scăpare din chinul ăsta de viață, vai de mine. Mă irită grav victimele de genul. Dacă Cioran a reușit să găsească motive să rămână în viață, poți și tu. Dacă oricine care arată ca tine a reușit să facă orice, poți și tu. Așa că lasă dracului frica aia, nu o mai ascunde în spatele scuzelor și raționamentelor și vino dracului înapoi printre cei vii.

Orice faci, fă în așa fel încât moartea abia să aștepte să vină la tine, în rochie de seară, coafură proaspătă și jartiere.

Pentru că nu a trebuit să te vadă pe ascuns toată viața.

Saturday, April 4, 2020

A doua parte din ceva dovedit irelevant

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare. De asemenea, nu sunt responsabil pentru acțiunile oricui, indiferent dacă citește sau nu acest articol.

Deci, democrația e irelevantă, mă bucur că suntem pe aceeași lungime de undă. Și dacă o să îmi spui că hai, mă, în ciuda defectelor ei s-au făcut progrese mari, o să te găsesc și o îți bag pe gât faptul că tu consideri progres doar când a ieșit cine ai vrut tu la alegeri și că vai, Doamne, ești opressed și se transformă țara în dictatură când a ieșit ce au vrut ceilalți. În proces democratic. Și genul tău de oameni mai au și tupeul să saboteze cuvântul intelectual mai ceva decât are clasa politică din România tupeul să își mai arate fața sau să mai consume oxigen în loc să facă un ritual de sinucidere în masă în Piața Victoriei. Măcar să fie numele ăla bun de ceva.

Vezi, de data asta nu deviam, te-am adus la subiect fără să îți dai seama. Cum era morala aia vomată de toate copilele de 15 ani pe facebook la cover, nu judeca o carte după copertă, uhhhnnn, uite, Marius de la 12-a H ce deșteaptă sunt, dă-mă și pe mine o tură cu BMW-ul tău cu numere de Bulgaria.

Da, o să am mereu o scârbă profundă pentru ce trebuie să am, și o să îmi bat pula permanent de cine zice că nu are, pentru că ori minte ca să pară elevat ori s-a lăsat lins în cur destul de mult încât chiar să creadă că e elevat.

Era cât pe ce, dar am rămas cu gândul la subiect. Nu am o stare prea bună azi, poate ar trebui să îmi iau una mare cu de toate de la Mandachi. Nu. nu o șaorma, că a urlat deja în gura mare cât de moral e că a închis temporar Spartanul după ce a fost forțat să le închidă pe majoritatea pentru că nu mai era nimeni prin mall-uri. Eu mă refeream la o porție zdravănă din ego-ul lui masiv.

Observă că am rămas același maestru al tranzițiilor.

În caz că e cineva care nu știe cine e Mandachi sau de ce e relevant, un rezumat ar fi după cum urmează. Proprietar al lanțului Spartan de șaormerii și a altor businessuri mai puțin cunoscute, nu știa nimeni cine e, a făcut un metru de autostradă în Moldova, singurul, zică-se în protest față de incompetența din clasa politică, dar care a avut efect mai mare asupra propriei lui imagini. Ce noroc. Acum, cu starea asta de criză, a pus la dispoziție hotelurile pe care le deține pentru a caza oameni ce se luptă activ cu pandemia, ca să le zicem așa. Medici, asistente, polițiști, câte vrute și nevrute. Bun. Frumos. Ah, și a făcut un videclip penibil ca să promoveze campania pe care a pornit-o pentru donarea de bani prin care ajută țara împotriva bolii. A ținut și două Ted Talk-uri cu iz de speaker motivațional.

Cam așa l-ar descrie pe Mandachi cineva care se uită la Mandachi și tot ce poate spune e vai, ce frumos, bravo lui.

Dar sper că nu ai uitat scrisul cui îl citești. Pula mea, ți-am zis acum 2 paragrafe.

Cum l-ar descrie cineva cu jumătate de creier pe Mandachi ar fi ca un cocalar infect, un oportunist scârbos care sare la orice ocazie să își promoveze imaginea și să își dea laba la cât de tare e. Dacă se lasă vrăjită și vreo liceeancă după ce termină de bălit la BMW-uri din vecini, cu atât mai bine. Pentru el și ăia care stau cu gura căscată urlând AIA E, TATI, PIȘĂ-TE PE NOI. Că eu unul aș avea impresia că vine apocalipsa, la cât de puțin probabil e.

Pentru că dacă nu se ocupă el în halul ăsta de imaginea lui, atunci cine? Cine ar mai lucra să se asigure că nu află nimeni că în secunda în care a început să fie serioasă treaba cu virusul, el urla să îl ajute statul? A dres-o după, dar mna. Ah, sau că a ținut morțiș să zică și el ceva cu ocazia morții Cristinei Țopescu, deși a admis în aceeași postare că nu o cunoscuse vreodată personal, dar că vezi Doamne, pe ei i-a legat ceva toată viața.

Acum, nu neg, moartea cuiva te poate influența considerabil. Ca să iau cel mai relevant exemplu, Colectiv. Asta ne-a afectat pe toți într-o măsură sau alta. Dar dacă după Colectiv ai zis mamă, băga-mi-aș pula, cu ăstia chiar murim, bă, și nu metaforic mi s-ar fi părut normal. Dacă ziceai aoleu, frate, am fost acolo acum 3 ani, îți dai seama, puteam să fiu acolo, vai de mine mi-aș fi dorit să te iau și să îți dau foc, ca să ai atenția după care pur și simplu arzi. 

Observi diferența?

Asta e un trend la Mandachi. La nivel de suprafață, ce face poate părea ok. Și zic nivel generos aici, că e echivalent în grosime cu stratul ăla de jeg de îl ai pe tine după un fotbal cu băieții. Imediat ce te uiți mai mult de o secundă la ce face, observi că cel mai mare avantaj îl are el. Face campania de care am zis în care pune accentul obsesiv pe faptul că TU, ROMÂNE, și doar TU poți ajuta? Fii TU erou!? Ah, are plăci pentru politicieni și companii, ei sunt eroi, ce mama dracului. Și peste câțiva ani, când va intra în politică, siiigur ajută să poată zice mai știi, bossulică, când te-am făcut erou? Își pune la dispoziție hotelurile pentru personal medical? Frumos. Ah, face pe eroul că l-a rugat cineva să le zică celorlalte lanțuri hoteliere să facă la fel.

Ah, și Doamne ferește să îi zici că are niște căcat la gură în timp ce îl mănâncă mai ceva ca pe carnea aia de dă diaree de la afacerea lui bombă, că se victimizează și cere să fii dat afară. Asta dacă nu te dă în judecată pe un milion de euro.

Deci, ăsta a fost jegul numărul unu. Să trecem la jegul numărul doi.

Coaie, care e faza? Ce pula mea contează ce jeg au făcut unul sau celălalt și ce legătură are asta cu democrația?

Taci și citește, că ajung și acolo. Am draci incredibili azi, inclusiv pe tine, și o să îți zic și de ce. Dar mai avem puțin până acolo.

Jegul numărul doi e unul din iubiții noștri politicieni. Mai precis primarul sectorului 6, Gabriel Mutu. Viermele ăsta s-a trezit într-o dimineață și a considerat că nu a făcut destule ca să ia următorul tur și cum nici el, nici nimeni din oamenii cu care se înconjoară nu are un IQ de trei cifre, a decis că cel mai bun mod de a lua voturi nu e să ajute spitalele cu bani sau resurse, că asta ar fi avut prea mult sens. În schimb, geniul ăsta nemaiîntâlnit a închiriat un elicopter să pulverizeze aerian sectorul. Cu 50.000 de euro per trecere. 

PER.

TRECERE.

Vreți să ghiciți cu ce substanță pulverizează? Să fie spirt, ca tot românul? Să fie o formă de dezinfectant recomandată de medici sau de vreun cadru oficial?

Greșit, gândești ca un om cu creier. 

Apă oxigenată, coaie. Un primar de sector a ales să facă să plouă cu apă oxigenată pe o șesime din capitală. Fără să îl intereseze sau să se gândească măcar dacă ajută la ceva. Fără să se gândească măcar să întrebe un doctor sau pe cineva semi-competent în domeniu, că, din nou, ar fi avut prea mult sens. A auzit că apa oxigenată dezinfectează, a zis aia e, bobiță, am rezolvat eu, Mutu din București, pandemia globală,, și a început să o arunce peste tot sectorul. La 50.000 de euro trecerea, cred că putem face un mit că era sfințită. Pentru turism, să scoatem măcar o sutime din banii ăia. Ah, ca să nu mai zic că unul din argumentele pe care le-a dat a fost că în China se folosește apa oxigenată ca dezinfectant și asta nu afectează oamenii, chiar îi ajută. Pentru că știm cu toții că treaba asta a pornit pentru că a mâncat badea Gheorghe din Băicoi un liliac nefăcut și trebuie să ne ghidăm după chinezi la igiena în masă.

Deci, un cocalar arogant și un imbecil notoriu. Ce legătură pot avea cu situația democrației din România? Care e numitorul comun dintre toate 3? Gândește-te cât vrei. Dacă nu realizezi, dă-i mai departe cu cititul.

Las-o, bă, că merge și așa.

Nu te-ai prins? Ok, fii atent/ă aici.

Din cauza retardatului ăla infect care a fost puțin în vizită prin Coreea de Nord și s-a gândit că ar fi mișto să i se sugă și lui pula puțin, lumea nu prea mai avea energie să facă totul ca la carte. Că morții lui, după ce erai atent să îți ții gura ca să nu ajungi prizonier politic, să faci totul cât să nu fii dat afară de la muncă, să prinzi coada la pâine ca să nu îți moară familia de foame, toate cele, nu mai avea cum să te intereseze chiar tot si am început încet-încet să dezvoltăm, ca popor, Las-o, bă, că merge și așa. 

Fast forward la revoluție, nu știam ce să facem, nu știam nimic altceva în afară de comunism, generații întregi, și a venit un bobiță perfect pentru situație, care a și profitat maxim de ea, nea Ilie. A lins buci roșii toată viața lui și acum era ocazia perfectă să i se lingă și lui puțin. Ăia de fuseseră în exil și s-au întors cu Sfântul Vot nu erau de-ai noștri, frate, nu suferiseră ca noi sub nenorociții ăia, vorbeau prea frumos, erau prea fandosiți, et cetera.  Deci ca popor am decis că, deși fusese pe tabăra celor care dădeau, nu care primeau ciomege, lasă, bă, că merge și așa.

Cred că începi să te prinzi de pattern.

Lasă-l, bă, ce dacă a furat, a și dat înapoi. Lasă-l, bă, ce dacă nu e sigur pentru incendiu, merge și așa, n-are nimic. Lasă-l bă, ce dacă irosește banii aiurea, măcar face ceva. Las-o, bă, ce dacă nu poate lega două cuvinte, a dat făină și ulei, îi pasă de noi, o votăm. Lasă-l, bă, ce dacă tot ce a ieșit bine din metrul ăla de autostradă e imaginea lui? Le-a dat mare muie ălora, ce dacă a fost ajutat tot de ei să nu dea faliment?

Lasă-l, bă, ce dacă a furat miliarde care tot ale lui rămân, e băiat bun, a scris 3 cărți, merită să fie liber.

Lasă-l, bă, ce dacă a dat în cap? Dă ordonanța aia, că avem nevoie de voturi.

Lasă-l, bă, ce dacă se crapă asfaltul în ziua în care e pus?

Las-o bă, ce dacă nu e căldură în școli, darămite profi care să se concentreze pe predat când au un salariu mizer, de ăia de la țară ce să mai zici, Giani ne votează, dăm făină și ulei.

Lasă-l fă, ce dacă mă bate, are BMW de Bulgaria.

Las-o bă.

Las-o, bă, că merge și așa. 

Ăsta e blestemul poporului nostru, și de asta a ajuns democrația să fie sistemul perfect pentru cine profită, nu pentru cine merită, înzecit față de alte țări. De asta noi ne bucurăm că abia am început să le dăm ăstora ce merită, chiar dacă ar trebui mai degrabă să fie violați în închisoare de oameni debili mintal de 3 ori cât ei și după aruncați la câini, nu să stea confortabil și să scrie un autist 3 cărți pentru ei, și ăia din vest își permit să se supere când un politician zice ceva ce, Doamne ferește, îi ofensează, nene.

Pentru că merge și așa, de la cel mai mic polițist de la rutieră care își face treaba doar pentru că are cotă pââână la Cotroceni, aceeași poveste. Facem cât să zicem că am făcut, că oricum proștii ăștia nu se prind și nu trebuie să facem mai mult.

Asta ca să nu mai zic de diaspora de căcat, care în țară e mare și tare, că cine îl poate opri pe el, că e prea barosan să pățească ceva, ca atunci când aude Guten tag, die dokumenten să fie un mielușel gata și să sugă pula dacă asta zice Herr ofițer că trebuie. Ca după, într-o ipocrizie fantastică, să se plângă că la ei e altceva, mă, ai noștri sunt prea proști. Dacă te încadrezi aici, țin să te anunț că cea mai bună parte din tine s-a uscat pe coapsa mă-tii în seara catastrofală în care ai fost făcut, după o beție zdravănă și înainte de o bătaie și mai și.

Da, am o grămadă de draci. Pentru că cineva trebuie să îi aibă. Și nici tu nu scapi. Da, tu, ăsta/asta care citește acum. Dar stai calm, nu scap nici eu. Suntem toți vinovați de căcatul ăsta și e datoria tuturor să urlăm unii la alții când vedem un las-o bă, că merge și așa. Pentru că dacă nu o facem, avem cocalari filantropi și retardați în posturi de conducere.

Așa că, dacă mai ai resentimente față de faptul că ai părăsit democrația ca sistem fără de pată, folosește-te de ceva din cadavrul relației ăleia și urlă la toți reprezentanții tăi locali. Dar urlă, coaie, nu altceva. Urlă la ei până îi bagi în mormânt. Și nu doar la ei. Urlă la mine, urlă la tine, urlă la mă-ta, la tac-tu, urlă la oricine vezi că folosește rahatul ăsta ca scuză să nu facă ceva cum trebuie. Dacă nu e copil, că ăia încă pot fi învățați cum trebuie. Cel puțin vreau să îmi permit să sper asta. Cum vreau să îmi permit să sper că ne vom da seama odată că ideea asta o să intre în capul ălora de la conducere mult mai bine cu oameni debili mintal de 3 ori mai mari ca ei și o haită de câini.

Pentru început, cel puțin.